Au trecut 71 de ani de la unul dintre cele mai dureroase evenimente din istoria recentă a României: deportarea în Bărăgan, iar Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist a fost marcată la Oravița, oraș din care, în iunie 1951 au plecat trenurile exilului cu mii de cărășeni de toate vârstele înghesuiți în vagoane pentru vite. Evenimentele tragice ale acelor ani au fost din nou evocate de cei care le-au trăit sau de urmașii acestora.
„Este al doilea an în care se poate organiza oficial acest eveniment de tristă aducere aminte, de respect și pioșenie pentru cei care au trăit dramatica zi de Rusalii din 1951, dar și pentru copiii fără copilărie, urmași ai acestor martiri. Dumnezeu sa-i odihnească pe cei care nu mai sunt printre noi! Multă sănătate și liniște, supraviețuitorilor unei file negre din istoria României!”, a precizat senatorul Marcel Vela.
Deportaţii au fost lăsaţi în Câmpia Bărăganului sub cerul liber, cu interdicţia de a se deplasa mai departe de 15 kilometri.
Despre condiţiile în care miile de deportaţi erau nevoiţi să trăiască, iată ce spun notele de informare ale Securităţii: În problema apei de băut, se resimte lipsa de apă şi nu s-au amenajat butoaiele cu capace şi cana pentru a se evita infectarea apei. S-au găsit viermi în apa din butoaie.
În 1951, peste 40.000 de oameni din Timiș, Caraș-Severin și Mehedinti au fost deportași în Bărăgan. Deportarea a durat până în 1956. Potrivit datelor statistice, aproape 2.000 de oameni nu s-au mai întors niciodată acasă, găsindu-și sfârșitul în Bărăgan.
Sursa: Realitatea de Caras-Severin
