România ultimilor ani, între dezinformarea COVID şi propaganda de război. Cum să distingem între informaţiile false şi cele verificate

Concluzia amară în România este că, după cei doi ani de pandemie, populaţia este încă vulnerabilă la dezinformare, diferitele tipuri de propagandă şi teorii ale conspiraţiei. Iar ceea ce se întâmplă de la începutul conflictului armat din Ucraina este o imagine în oglindă a primelor luni de la apariţia virusului SARS-CoV2, în România.

Vedem că aceleaşi persoane şi anumite „organizaţii media”, care au negat existenţa virusului, spun acum că evenimentele din Ucraina nu sunt atât de dramatice, că agresiunea Federaţiei Ruse este justificată, mergându-se până acolo încât să se nege existenţa războiului, afirmându-se că avem de a face cu o „regie”.

De asemenea, am întâlnit şi comportamente isterice, pe tot cuprinsul ţării, la doar câteva zile de la izbucnirea războiului, comportamente întâlnite şi la izbucnirea pandemiei. Vorbim despre goana după cumpărături de alimente de bază şi formarea de cozi la staţiile de carburanţi.

Vedem un mod de comportament care se repetă în România, în perioadele de criză: românii cad pradă dezinformării, ştirilor false şi propagandei.

De ce primul impuls este acela de crede informaţia falsă, în detrimentul celei reale?

Reporter 24 a stat de vorbă cu specialişti, oameni care au analizat fenomenul, şi vă prezintă o parte dintre concluziile lor.