Există viață și după dezindustrializare?

Conferinţa ştiinţifică "După coşmarul industrial: experienţe, amintiri şi aşteptări ale (dez-)industrializării în Europa de sud-est din perspectivă comparativă" se desfăşoară joi şi vineri la Reşiţa.

Conferinţa ştiinţifică este organizată, pe parcursul a două zile, de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca şi Institutul Leibniz de Cercetare pentru Estul şi Sud-Estul Europei, cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local Reşiţa, Muzeului Banatului Montan şi Universităţii Eftimie Murgu din Reşiţa.Potrivit vorbitorilor, după Revoluţia din 1989, în România, dar şi în alte ţări din fostul bloc comunist, s-a produs un puternic fenomen de dezindustrializare. Cum s-a reuşit ca acest moment să fie depăşit în Polonia, Bulgaria sau Serbia şi care ar fi modelul de urmat pentru Reşiţa sunt doar câteva din întrebările la care participanţii la conferinţa ştiinţifică încearcă să dea un răspuns."Fenomenele de industrializare care au început în secolele XVIII-XIX şi la Reşiţa, că de aceea suntem aici, au fost urmate de fenomene de dezindustrializare. Am auzit, pe parcursul conferinţei, şi de cazul Poloniei.Istoricii se ocupă de această chestiune, de ce se întâmplă în epoca postindustrială, în epoca în care industria de tip vechi, din Europa de Răsărit, economia de stat, economia planificată, trec la o economie modernă, liberală, de piaţă, care face deosebirea de perioada anterioară.Ştim foarte bine cum perioada aceasta de dezindustrializare a generat frământări şi la noi, mari nemulţumiri, cu multe efecte negative", a afirmat prof. univ. dr. Rudolf Gräf, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.Istoricii prezenţi la Reşiţa au prezentat și vor prezenta și astăzi o serie de exemple şi au încercat să găsească soluţii pentru depăşirea acestor momente, precum o reindustrializare, o reorganizare a economiei pe alte principii, ori care sunt forţele care generează această schimbare.