Pandemia de coronavirus a fost exploatată și folosită rapid de către forțele politice din România pentru a politiza managementul unităților medicale.

Nu este vreo găselniță a unui baron local, ci o adevărată strategie de partid, pe care actuala Guvernare și ministrul Sănătății au îmbrățișat-o. Sub pretextul pandemiei de coronavirus și a preluării spitalelor județene și a celor suport COVID-19 de către Ministerul Sănătății, Nelu Tătaru a dat drumul unui periculos concurs de numiri politice în managementul instituțiilor sanitare, fie că vorbim de direcții de sănătate publică sau de spitale județene/municipale ori orășenești!

Iar situația se poate regăsi în toată țara, mai exact acolo unde conducerea locală nu este PNL (deși sunt și excepții) sau unde directorii DSP-urilor sunt numiți de către PSD. De la Timișoara la Dorohoi, din Galați la Reșița ori Hunedoara, situația este trasă la indigo.

Citește și: Fostul manager al Spitalului Județean din Timișoara, Marius Craina, candidat la primărie

În județele unde șeful Direcției de Sănătate Publică nu este apropiat partidului aflat acum la guvernare, a fost schimbat prin ordin de ministru „pe perioada stării de urgență”. În plină luptă pentru achiziții de medicamente și materiale de protecție, în goană după epidemiologi și după medici specialiști, instituțiile sanitare au fost bulversate de schimbări ale echipelor manageriale.

Bulversare care s-a repetat după încheierea stării de urgență și trecerea la starea de alertă căci managerii suspendați și-au reluat postul după 15 mai, pentru ca pe 18 sau 19 mai, prin alte ordine semnate de către ministrul Nelu Tătaru sau de către diverși secretari de stat, să afle că mandatul le-a fost suspendat și pe perioada stării de alertă.

Despre suspendare se poate vorbi doar în cazul managerilor care ocupau postul prin concurs căci, în cazul interimarilor, aceștia au fost pur și simplu destituiți și înlocuiți cu alți manageri interimari. Un exemplu este cel al managerului Spitalului Municipal de Urgențe Caransebeș, Adrian Cican, care era interimar și care a fost destituit. Asta deși fusese numit de către primarul municipiului Caransebeș, Felix Borcean, membru PNL, dar care a intrat în dizgrația președintelui filialei județene, Marcel Vela, după ce a devenit neascultător.

Citește și: Prefectul crede că Adrian Cican a luat boala lui Waldemar Murgu

Dacă la Suceava sau Deva au fost situații clare care au impus schimbarea managementului, fiind preferați manageri militari, în celelalte orașe directorii au reclamat că au fost schimbați fără o analiză fermă și imparțială a activității lor, făcută de specialiști.

Citește și: Managerul Spitalului Județean din Deva, Daniela Roșca, a fost suspendată din funcție

Reacția unora a fost să aleagă calea Justiției, a altora să se plângă la partid și să forțeze autoritățile locale să-i repună pe post, mai ales după 15 mai, dar au fost și manageri care au vorbit de discriminare și au ales să conteste la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării ordinul de ministru prin care au fost schimbați.

Din păcate, jocul de-a „alba-neagra” cu managementul spitalelor și Direcțiilor de Sănătate Publică a creat o adevărată infodemie, a făcut mult mai grea și mai întârziată comunicarea publică și, în consecință, a destabilizat și interior instituțiile care au trecut prin așa ceva.

Nu întotdeauna, însă, a fost folosit pixul ministrului Sănătății pentru numirea favoriților partidului în aceste posturi, au fost și cazuri când un simplu comunicat de presă să fi generat demisia unui manager de spital. Așa s-a întâmplat la Dorohoi, unde senatorul PNL Costel Șoptică a cerut, printr-un comunicat de presă, demisia managerului Spitalului Municipal din localitate.  Deși primarul i-a luat apărarea, Dr. Bogdan Anton, care conducea spitalul din noiembrie 2018, s-a conformat și și-a scris rapid demisia, așa cum a informat Monitorul de Botoșani.

Nici la Spitalul Județean de Urgență din Craiova n-a fost necesar pixul ministrului, managerul Teodor Sas demisionând, înlocuit fiind cu Laurențiu Ivanovici. Sas avea să declare că, împreună cu Ivanovici, plănuiau și gândeau de mult această mișcare, pentru ca Tiberiu Sas să se poată concentra mai mult pe activitatea sa didactică, explică Gazeta de Sud.

Desigur, așa cum era de așteptat, au fost și situații când un spital s-a trezit cu doi manageri, cum a fost cea descrisă de Alba 24 la Spitalul din Câmpeni, unde Valentin Gog nu a fost acceptat ca manager de către primar, pe motiv că este un simplu chelner și că, imediat după expirarea stării de urgență, îl va reinstala pe Ilie Bodea în funcția de manager.

Citește si: La Arad, COVID-ul a „ras” mai mulți șefi din sistemul sanitar   

Au fost și situații, însă, în care până și pixul ministrului Sănătății a fost neputincios, așa că a fost nevoie de intervenția instanței. eBihoreanul a scris că Beatrice Mahler, managerul Spitalului „Marius Nasta” din București, a fost dată în judecată de către Ministerul Sănătății pentru că ar ocupa ilegal postul de manager.

Mai multe pe PressHub

Despre redacția informală #CovRoMd

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHubExpress de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea). 

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.