Acum, după alegerile prezidențiale se poate observa clar, privind candidații la conducerea României pentru următorii cinci ani, ca niciunul nu este interesat de criteriile de integritate nici nu a fost subiect de dezbatere.

Ca urmare a unei analize privind integritatea candidaților la alegerile prezidențiale a rezultat ideea că, din nefericire pentru România care se dorește integră, niciunul dintre potențialii conducători nu îndeplinește exigențele de integritate stabilite cu 15 ani în urmă.

Criteriile folosite pentru efectuarea analizei integrității sunt cele stabilite în 2004, an în care a avut loc prima monitorizare a Coaliției pentru un Parlament Curat, printre care: fraude academice, fapte de corupție sau alte fapte penale, nepotism, fals și uz de fals, atitudini discriminatorii față de minorități.

Se pare că integritatea unui candidat la președinție nu reprezintă un indicator esențial în exprimarea votului, un drept democratic, în esență, pe care românul îl are fără doar și poate. Păi dacă integritatea „forumului superior” lipsește cu desăvârșire ne mulțumim cu ce avem, după cum a devenit un obicei ca românul să fie ușor de mulțumit.

După cum bine știm, nici la alegerile din 2014 sau 2016 integritatea, sau lipsa integrității mai bine zis, nu a constituit un impediment pentru fostul, actualul, viitorul președinte al României.

Rămâne întrebarea firească, ce se ridică la fiecare alegeri, „eu cu cine votez?”, în ideea că votul meu cu adevărat contează.

Articolul precedentAccident provocat de o depășire neregulamentară
Articolul următorHAOS pe mai multe drumuri din România din cauza zăpezii