Arădenii au cel mai bun scor de credit în țară, astfel încât să fie eligibili pentru orice tip de împrumut. Ultimul loc e ocupat de cei din Caraș-Severin. Bărbații sunt în general mai eligibili.
Deși își doresc locuințe proprii, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani obțin cu greu credite mari, precum cel imobiliar, din cauza scorului FICO scăzut. Scorul FICO este identic cu cel al Biroului de Credit și este factorul principal care determină dacă solicitantul se califică pentru un credit și tipul acestuia.
Scorul FICO este un algoritm folosit la nivel internațional, în principal de bănci, pentru a stabili gradul de risc al unei persoane care solicită un împrumut, și este colectat de Biroul de Credit. Acest scor este factorul principal care determină tipul de credit pentru care se califică persoana în cauză. Limitele lui sunt între 300 și 850 și este determinat de mai mulți factori, precum istoricul de plăți, numărul de interogări al scorului sau numărul total de conturi.
Bărbații au un scor FICO mai bun în general, cu o medie de 642, în timp ce media scorului pentru femei este de 603.
Persoanele cu venituri mari, de peste 11.000 de lei, au cel mai bun scor FICO, de peste 700, în timp ce persoanele cu un venit lunar net mai mic de 3000 de lei au un scor FICO de 590.
Tinerii au cel mai scăzut scor FICO, de 534, pentru categoria de vârstă 18 – 25 de ani, iar persoanele din categoria de vârstă 41 – 50 de ani au cel mai bun scor FICO, de 684.
Din top 5 județe pe țară, arădenii ocupă prima poziție, având cei mai buni platnici, cu o valoare medie a scorului FICO de 697. Pe ultimul loc se situează cei din Caraș-Severin, cu cea mai mică valoare medie a scorului FICO de 473.
Cererea de pe piața imobilelor a fost în creștere anul acesta. După un an de stat mai mult în casă, românii au experimentat că traiul la comun nu e cel mai comod. Familiile au început să-și caute locuințe mai mari, cu interes crescut pentru case pe pâmânt, iar tinerii au început să-și dorească să se desprindă de casa părinților, moment care în 2019 se petrecea abia la 28 ani (date Eurostat). Dacă 41% dintre tinerii români cu vârsta între 25 și 34 de ani locuiau cu părinții în 2019, comparativ cu țări precum Danemarca sau Finlanda unde media este mai jos de 10% sau media UE de 26 de ani (date Eurostat), anul acesta a forțat cu siguranță procentul să scadă în contextul unei viitoare revigorări economice.
