România poate solicita bani UE pentru înlocuirea cărbunelui

România trebuie să facă o evaluare a costurilor cu înlocuirea cărbunelui pentru producerea energiei şi pentru reconversia industrială şi profesională în Gorj şi Valea Jiului şi să solicite la Bruxelles fonduri europene pentru a realiza această tranziţie, în contextul în care Germania şi Polonia au cerut câte 40 de miliarde de euro în acest sens.

România trebuie să facă o evaluare a costurilor cu înlocuirea cărbunelui pentru producerea energiei şi pentru reconversia industrială şi profesională în Gorj şi Valea Jiului şi să solicite la Bruxelles fonduri europene pentru a realiza această tranziţie, în contextul în care Germania şi Polonia au cerut câte 40 de miliarde de euro în acest sens.

„Nu este un lucru care se poate realiza mâine dimineaţă, ci este un lucru de care trebuie să ţinem cont, pentru că este una dintre soluţiile de salvare a sistemului energetic naţional. Din păcate, vedem nişte reacţii pro cărbune, împotriva cărbunelui, pro hidro, împotriva hidro. Sunt astăzi la cel mai mare summit de energie organizat de Ministerul Energiei din Polonia, la Varşovia, şi vreau să vă spun că aceasta este tendinţa Europei, de a crea, în toate ţările, de a veni cu soluţii de a mixa producătorii, soluţiile de producere a energiei, pentru că doar aşa poţi să fii competitiv”, a spus Sorin Boza, directorul general al Complexului Energetic Oltenia.

El a susţinut că, în prezent, România nu-şi permite să renunţe la CE Oltenia, din punctul de vedere al securităţii energetice.

„CE Oltenia duce în spate doar această greutate mare venită de pe urma certificatelor de CO2. Nu este vinovat nimeni de această situaţie, când noi suntem singura companie care plătim acest nivel de CO2. Este, din păcate, una dintre taxele pe care producătorii de energie pe cărbune sunt obligaţi să le plătească în urma Tratatului de la Paris. Şi cei din metalurgie şi industria cimentului trebuie să plătească aceste certificate. S-a ştiut de atunci că această decizie nu poate duce, cu timpul, decât către o închidere a producţiei de energie pe cărbune”, a arătat el.

Boza a susţinut că ţările unde se extrage cărbune trebuie să găsească o perioadă de timp în care se poate renunţa de tot la această resursă, oferind drept exemplu Germania, care şi-a fixat ca ţintă anul 2038, şi Polonia, care şi-a propus anul 2040.

„Aşa şi România va trebui să identifice o perioadă de timp în care va renunţa la cărbune, însă în acelaşi timp trebuie să ne gândim la soluţii să înlocuim cărbunele, cum venim să facem o reconversie industrială în zonă, pentru că judeţul Gorj este o zonă monocoloră, o reconversie profesională pentru cei 13.000 de angajaţi şi pentru cei 30.000 de subcontractanţi. Pentru că avem suficient timp să facem acest lucru până în anul 2030 sau 2035 sau cât va declara România că-şi asumă acest lucru, să venim cu ceva pentru zona respectivă, exact cum procedează celelalte ţări din Europa”, a completat el.

Boza a adăugat că acesta este mesajul pe care îl va transmite la summitul la care participă, în cadrul căruia, miercuri, se va semna o declaraţie comună a tuturor ţărilor care produc energie din cărbune şi care va fi susţinută în faţa Comisiei Europene.

El a mai spus că Germania şi Polonia au cerut fonduri europene de câte 40 de miliarde de euro fiecare pentru înlocuirea cărbunelui şi pentru reconversie industrială.

„Şi România ar trebui să facă o evaluare şi să spună îmi trebuie… nu ştiu, hai să zicem 20 de miliarde de euro – că nu suntem la nivelul lor – să investim în zonele monocolore din Gorj şi Valea Jiului, astfel încât în 15-20 de ani acolo să nu mai existe exploatări de cărbune”, a subliniat şeful CE Oltenia.

Bulgaria şi Spania se pregătesc să facă acelaşi lucru. Este o poziţie foarte corectă şi foarte bună, pe care ar trebui să o aibă şi România, şi toate ţările care au producţie de energie pe cărbune, a continuat Boza.

„Europa trebuie să înţeleagă că atunci când cerem ceva, trebuie să şi oferim. Este atât de dur acest program de decarbonizare, în condiţiile în care doar 8% din emisiile de CO2 sunt din Europa. De ce China, India, Pakistan, SUA, Rusia, Australia nu fac nimic, ţări mari care nu şi-au impus să închidă niciun producător. Credeţi că vom avea un aer mai curat în Europa dacă noi vom închide cărbunele, iar celelalte ţări şi-l vor menţine? Nu cred”, a mai arătat oficialul CE Oltenia.

Ideea fuziunii Hidroelectrica şi CE Oltenia a mai fost enunţată tot de secretarul de stat Doru Vişan, în februarie 2019, într-o conferinţă. La fel ca ideea că UCM Reșița ar trebui să fuzioneze cu Hidroelectrica, ca o secție a HidroServ.

„Structura actuală a producţiei de energie, monocombustibil, este cea mai păguboasă. Dacă nu atacăm frontal, vom avea la nesfârşit aceleaşi probleme. (…) Statul este acţionar şi la Hidroelectrica, şi la cărbune. Cea mai bună combinaţie este cărbunele cu Hidroelectrica, într-o companie nouă”, a spus Vişan, pe 19 februarie.

În replică, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, prezent la acelaşi eveniment, a precizat că măsura reprezintă ajutor de stat şi nu va rezolva problema preţului mare al electricităţii.

„Simplul fapt că eu amestec tehnologiile nu văd de ce ar modifica preţul pieţei. Este un wishful thinking că, dacă le punem la un loc, n-o să mai fie preţul mare. Dacă cea mai scumpă tehnologie de care nu mă pot lipsi va fi cărbunele, cum este în momentul de faţă, tot cărbunele o să-mi dea preţul de închidere în piaţă, indiferent cum mă joc eu cu companiile. Exceptând cazul în care vreau de fapt să fac subvenţionări încrucişate. Şi aici am avut rezerve întotdeauna faţă de proiectul de a combina diferite tehnologii”, a precizat şeful Concurenţei.

Chiriţoiu a explicat că măsura pe care o are în vedere Ministerul Energiei este considerată ajutor de stat chiar şi în cazul în care centralele hidro şi cele pe cărbune vor fi unite sub cupola unei singure companii.

„Categoric, nu spune nimeni că o companie trebuie să fie monotehnologică, dacă este eficient pentru ele nu au decât să se dezvolte pas cu pas şi acest lucru se întâmplă. Natural se duc în această direcţie, dacă are sens economic. Dacă numai vrem să facem un mişmaş, să punem gunoiul sub preş, asta nu cred că este legal, pentru că tot ajutor de stat este. Pentru mine, faptul că muţi bani de la compania profitabilă la compania neprofitabilă este ajutor de stat. Iar dacă muţi de la centrul de profit, în cadrul companiei integrate, în centrul de pierdere, eu o văd tot ca ajutor de stat. Acest lucru nu va ajuta o iotă la rezolvarea problemelor de legislaţie europeană”, a precizat reprezentantul Consiliului Concurenţei.

În opinia sa, soluţia este eficientizarea companiilor. „Să reduci costurile de care nu ai nevoie sau să renunţi la tehnologiile care nu sunt necesare. Până la urmă acesta este interesul nostru ca ţară. Piaţa trebuie să-ţi spună că, dacă nu eşti eficient, mori, asta e”, a arătat Chiriţoiu.

CE Oltenia a plătit anul trecut certificate de emisii în valoare de 1,45 miliarde de lei, iar pentru acest an, va plăti 1,6 miliarde de lei.

Sursa: Realitatea Financiară