Devin fondurile transfrontaliere cenușăreasa fondurilor europene?

Dacă înainte de anul 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, fondurile transfrontaliere erau adevărate baloane de oxigen pentru administrațiile locale, după aderare au apărut programe cu finanțări extrem de mari, cum au fost POR sau POS, fapt pentru care, încet, încet, numărul aplicanților pentru fondurile transfrontaliere a scăzut chiar dacă și pentru acestea a crescut destul de mult bugetul, după aderarea României la UE.

Dacă înainte de anul 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, fondurile transfrontaliere erau adevărate baloane de oxigen pentru administrațiile locale, după aderare au apărut programe cu finanțări extrem de mari, cum au fost POR sau POS, fapt pentru care, încet, încet, numărul aplicanților pentru fondurile transfrontaliere a scăzut chiar dacă și pentru acestea a crescut destul de mult bugetul, după aderarea României la UE.

Dar apăreau complicații, trebuiau căutați și găsiți transfrontalieri serioși, pe când la POR sau POS nu depindeai decât de tine și de performanța constructorului.

Așa se face că, în exercițiul financiar 2012-2020 primăriile care erau fruntașe în accesarea de proiecte cu fonduri transfrontaliere au trecut pe fonduri specifice României, iar transfrontalierele au rămas o alternativă pentru primăriile mici, sau pentru alte tipuri de aplicanți, care nu au putere de cofinanțare mare și nu pot aplica la fondurile enumerate mai sus.

Așa s-a ajuns ca, pe finalul acestui exercițiu financiar, să avem nepermis de multe proiecte transfrontaliere cu întârzieri în realizare și chiar cu depășirea termenului de finalizare.

Având în vedere că există fonduri disponibile și suficente pentru proiectele trasfrontaliere din Regiunea Vest, este necesar ca beneficiarii să facă tot posibului pentru a respecta graficele de activități.

Biroul Regional de Cooperarea Transfrontalieră Timișoara (BRCT) – care este și autoritate de management și organism intermediar – sunt dispuse să ajute aplicanții care au rămas în urmă și să găsească împreună soluții pentru fiecare caz în parte. Dacă vor fi căutați…

Important de subliniat este că și beneficiarii trebuie să conștientizeze că se poate ajunge la corecții financiare (AquaCaraș știe cum e!) ba chiar se poate cere returnarea fondurilor europene acolo unde se constată dezinteres sau implicare redusă a celor care răspund de implementarea acestor proiecte cu fonduri transfrontaliere, cele mai afectate putând fi chiar bugetele acelor UAT-uri care s-au ”aruncat” să antameze proiecte de care apoi nu s-au mai interesat.

O primă problemă apare la un proiect derulat de Primăria Oravița (RORS 34), ”Extinderea rețelei AgiCo în regiunea transfrontalieră Oravița – Bela Crkva”, proiect în valoare de 2,3 milioane de euro și pentru care primarul Dumitru Ursu s-a bătut foarte mult. Din păcate, cu toate vizitele ministrului Cuc la Oravița, primăria a fost obligată să aștepte nepermis de mult avizul CFR.

Apoi a apărut o problemă și mai mare: valoarea lucrărilor la piața agroalimentară din Oravița, una dintre etapele din proiect, potrivit studiului de fezabilitate (SF) valoarea lucrărilor era mult mai mare decât cea stabilită prin proiectul tehnic (PT), impunându-se refacerea documentației tehnice.

Un alt proiect, cu ceva zile de întârziere, este proiectul de eficientizare energetică a Bazinului de înnot din Reșița (RORS13), un proiect în valoare de 1,3 milioane de euro. Beneficiarul, Primăria Reșița, are ceva întârzieri serioase în plata facturilor dar, după discuția cu partenerii din BRCT, au reușit să obțină o extindere a termenului de finalizare. Constructorul, SC East West Expertise SRL are un ritm lent, probabil datorită neplății facturilor și, deși au fost surse care au spus că ar fi încercat beneficiarul să accepte montarea unor materiale mai ieftine dar care nu s-ar potrivi cu caietul de sarcini, aceste dezminte orice abatere de acest fel. De altfel, mai sunt de montat câteva tuburi pentru încălzirea apei, majoritatea tuburilor fiind montate deja. Aici a fost o problemă gravă și cu proiectul tehnic, acoperișul Bazinului fiind recepționat cu șarpanta de lemn, deși PT prevedea șarpantă metalică, așa că acest nou proiect a prevăzut din start șarpantă din structură metalică. Abia după decopertare s-a văzut că, de fapt, acoperișul e pe structură de lemn.

Nici în județul vecin lucrurile nu stau mai bine, proiectul ”Îmbunătățirea conectivității de-a lungul Dunării” (RORS29) în valoare de aproximativ 2 milioane de euro este încă în faza de licitare, de parcă cineva efectiv nu dorește ca Dunărea să devină navigabilă și operabilă, probleme fiind și cu portul de la Moldova Nouă.

Beneficiarul, Consiliul Județean Mehedinți, nu a reușit să rezolve diferențele cadastrale dintre documentele cadastrale și SF în cazul reabilitării DJ 607B Bunoaica-Cireșu.

Și tot la capitolul Mehedinți, ISU Drobeta a lansat procedura de achiziție de opt ori (!) pe proiectul ”Consolidarea capacităților autorităților române și sârbe de a reacționa în caz de inundații și cutremure” (RORS27) în valoarea tot de 2 milioane de euro. Deși a fost demarată, repet de opt ori, procedura internațională de licitație, nu s-au înscris ofertanți. Poate că și aici o discuție cu BRCT ar fi de ajutor.

Administrația Bazinală de Apă Banat este și ea extrem de întârziată cu proiectul ”Repararea infrastructurii de navigație a Canalului Bega” (RORS 15) în valoare de – nu vă speriați vă rog! – 16 milioane de euro! Beneficiarii, ABA și CJ Timiș, încă nu au reușit să desemneze o firmă de construcții care să execute aceste lucrări. De vină să fie desele schimbări de la vârful PSD?

De altfel, Guvernul Român și cel Sârb chiar au semnat la Palatul Apelor din Timișoara (foto) un acord privind accesare fondurilor europene și cooperarea în domeniul gospodăririi apelor, doar că, se pare, la semnare de documente nu ne bate nimeni, la implementare…

Desigur, durerea cea mai mare este pentru proiectul ”ratat” al Consiliului Județean Caraș-Severin, ”Punct de trecere a Dunării cu bacul între localitățile Moldova Nouă și Golubac” (PCT RO-SE), proiect în parteneriat cu Primăria din Moldova Nouă și care este blocat de mai bine de un an de zile într-o ordonanță de guvern care nu mai vine. Nici prefectul Matei Lupu și nici consilierul județean Mircea Teodorescu nu-și explică întârzierea și spun că motivele invocate pentru a nu deschide încă acest punct de trecere sunt puerile și că Poliția de Frontieră ar căuta nod în papură. ”Eu nu mai înțeleg, atunci când discuția este priza asta e mai sus sau mai jos” a fost replica prefectului Matei Lupu care, însă, dă asigurări că proiectul va fi finalizat, asigurări care au fost date și de deputatul Luminița Jivan, președintele PSD Caraș-Severin.