Pe ce țări se bazează Klaus Iohannis în candidatura pentru conducerea NATO

Președintele României își termină anul acesta mandatul și are destule șanse să acceadă la șefia celei mai puternice organizații militare din lume, coordonată de Statele Unite ale Americii.

Surse demne de încredere” dezvăluie pentru publicația Deutsche Welle că Iohannis are susținerea Ungariei, Bulgariei, iar restul țărilor din fostul Pact de la Varșovia ar putea să-i ofere suportul. Dar sprijinul cel mai important în toată ecuația ar putea să vină de la Turcia, care e a doua forță militară în NATO.

„22 de state și-au declarat susținerea pentru Mark Rutte, dar numai Ungaria anunțase până azi că nu-l vrea pe primul ministru olandez în fruntea NATO. Binomul România-Ungaria este primul care mizează pe Klaus Iohannis. Ar putea urma Bulgaria, al cărei acces în Schengen a fost blocat ani la rând de Olanda, avându-l în frunte pe Rutte. Apoi, restul statelor din fostul Pact de la Varșovia ar putea să se alinieze în spatele României. Diplomați loiali președintelui Iohannis s-ar afla deja la Washington pentru a pregăti terenul iar Turcia , care are a doua cea mai mare armată din NATO după SUA, ar fi de partea României, potrivit unor surse demne de încredere. Totuși, dacă Rutte nu-și retrage candidatura e greu de crezut că Statele Unite și celelalte mari puteri și-ar retrage sprijinul pentru acesta, după ce au anunțat public că-l susțin”, scrie sursa citată.

Deutsche Welle scrie și de varianta în care Mark Rutte este scos din ecuația pentru șefia NATO.

„În același timp, nu e exclus ca premierul olandez să fie mai interesat de funcția de șef al Consiliului European, scaun care e pregătit pentru cineva din zona de centru-stânga, cum e premierul Olandei, de vreme ce popularii europeni își păstrează conducerea Comisiei”, se arată în articol.

Premierul Olandei este favorit

Premierul olandez Mark Rutte, care, de asemenea, se retrage din politica națională, este văzut ca favorit. În vârstă de 57 de ani, acesta era până acum singurul candidat pentru a-l înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg, care conduce Alianța Nord-Atlantică din 2014 și care va demisiona în septembrie. Prim-ministrul estonian Kaja Kallas și ministrul leton de externe Krisjanis Karins își exprimaseră interesul, dar se pare că au renunțat să mai candideze, scrie AFP, arată Agerpres.

Rutte are sprijinul SUA, Germaniei, Marii Britanii și Franței, printre altele, însă Ungaria a declarat că se va opune prin veto candidatului olandez din cauza criticilor sale din trecut la adresa guvernului ultranaționalist de la Budapesta. Și alte țări, precum Bulgaria, Turcia și chiar România, au respins candidatura lui Rutte, amintește EFE.

Iohannis, anunț pe final de mandat

Președintele României, Klaus Iohannis, care a anunțat marți că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, îl are drept contracandidat pentru șefia NATO pe premierul olandez Mark Rutte. Anunțarea candidaturii lui Iohannis confirmă speculațiile privind intențiile sale pentru momentul în care mandatul său de șef al statului român se va încheia în toamnă, după două mandate, comentează DPA.

Klaus Iohannis a anunțat marți că a decis să intre în competiție pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, asumându-și această candidatură în numele României. El a apreciat că "este momentul ca țara noastră să își asume o și mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euroatlantice".

Opoziția, în schimb, nu-i dă nicio șansă președintelui să ajungă la conducerea Alianței Nord-Atlantice.

„Din toate informațiile pe care le avem, nu există șanse pentru această candidatură. Cele mai puternice state din NATO s-au pronunțat pentru domnul Rutte. Probabil e doar un gest care să-i permită negocierea unei alte funcții. După cum știm pentru Klaus Iohannis este esențial să-și găsească un job după Cotroceni, iar în funcție de asta se pun și alegerile în România, mai nou”, a declarat pentru Europa Liberă vicepreședintele Uniunii Salvați România, Ionuț Moșteanu, purtător de cuvânt al partidului.

Poziția României în estul flancului NATO

România și alți parteneri estici au cerut o mai mare reprezentare în structurile NATO, mai ales într-un moment în care securitatea regională este amenințată de agresiunea rusă în Ucraina. România cheltuiește 2,5% din PIB pentru apărare în acest an și a demarat un program ambițios de modernizare prin achiziționarea de avioane de luptă americane F-35, considerate cele mai moderne din lume, remarcă agenția spaniolă de presă.

Aflat în prima linie de la invazia rusă în Ucraina, Bucureștiul își poate valorifica eforturile depuse în ultimii doi ani pentru a-și moderniza apărarea.

România, care se învecinează cu Ucraina și Republica Moldova (un stat care nu este membru NATO) la Marea Neagră, a dobândit o importanță strategică sporită de la începutul războiului, comentează și AFP.

Cu ajutorul țărilor aliate, ea dispune de un centru regional de pregătire pentru piloții americani de vânătoare F-16. Ucraina, care spune că are nevoie de aceste avioane pentru a lupta împotriva armatei ruse, va trimite oameni acolo în următoarele luni.

În total, peste 5.000 de soldați NATO sunt dislocați în România, ceea ce face ca acesta să fie cel mai mare contingent de forțe aliate de pe flancul sud-estic al Europei. Franța este națiunea cadru pentru misiunea Eagle, care are ca scop protejarea teritoriului Alianței împotriva oricărui posibil atac rusesc.

Procesul de alegere a secretarului general al NATO, post care revine unui european, necesită unanimitate din partea tuturor celor 32 de state membre. Posibila alegere a lui Iohannis ar marca o etapă istorică, întrucât ar fi primul est-european care ar ocupa cea mai înaltă poziție în cadrul alianței, scrie EFE.

În prezent, România este reprezentată la nivel înalt în cadrul NATO de Mircea Geoană, secretar general adjunct.