Fonduri europene prin GAL-uri, structuri mult mai flexibile prin care banii sunt atrași mai ușor. Bilanțul județului Iași: 12 milioane de euro

97 din cele 100 de unități administrative ale județului Iași sunt împărțite în 12 GAL-uri, adică Grupuri de Acțiune Locală, ce au atras 12 milioane de euro, fonduri europene, care au ajuns în zona rurală direct pe proiecte mici, aprobate local.

97 din cele 100 de unități administrative ale județului Iași sunt împărțite în 12 GAL-uri, adică Grupuri de Acțiune Locală, ce au atras 12 milioane de euro, fonduri europene, care au ajuns în zona rurală direct pe proiecte mici, aprobate local.

Axa „Leader” se numește instrumentul care a facilitat finanțarea, unică pentru că vine cu o abordare „de jos în sus”: de la comunitățile mici, care le și aprobă în final. Structurile GAL răspund și unei mai vechi cerințe a UE față de România: avem comune, dar și județe, prea mici ca să cerem separat fonduri. GAL-urile „Ștefan cel Mare”, „Dealurile Bohotinului”, „Stejarii Argintii” sau „Poiana Vlădicăi”, patru dintre grupuri, adună fiecare până la 15 comune și derulează zeci de proiecte în comun pe bani europeni, care de care mai interesante.

Comunitățile ieșene au atras aproape 12 milioane euro în cadrul liniei de finanțare „Leader”. Componentă a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), axa „Leader” este unică întrucât propune o abordare „de jos în sus”: proiectele sunt selectate de la nivel local. În județul Iași, doar trei unități administrativ-teritoriale din 97 nu fac parte dintr-un Grup de Acțiune Locală (GAL), o structură asociativă prin intermediul căreia sunt stabilite proiectele și sunt repartizate fondurile. Primarii din județ ne-au declarat că, de regulă, proiectele propuse la nivel local sunt acceptate de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), for ce validează propunerile deja admise la nivel de GAL.

Cu toate că prin axa „Leader” apelurile de finanțare sunt competitive, practica neoficială la nivel de GAL, așa cum ne-au precizat mai mulți consultanți în fonduri europene, este una de negociere: primarii localităților stabilesc între ei proiectele și fondurile alocate astfel încât să existe un oarecare echilibru.

În județul Iași au fost constituite 12 GAL-uri, care cuprind în total 100 de localități, câteva inclusiv din județe limitrofe (Vaslui, Neamț și Botoșani). Structurile locale deservesc o populație de aproape 450.000 de persoane, iar unitățile teritorial-administrative care fac parte din GAL-uri însumează o suprafață totală de circa 5.500 kilometri pătrați. Spre comparație, suprafața municipiului Iași este de aproape 100 kilometri pătrați.

Bani mai puțini în actuala programare

Primarii și consultanții în fonduri UE spun, la unison, că principiul după care funcționează un GAL este unul de bun augur. Totuși, există și unele lacune: gradul de autonomie în luarea deciziilor ar fi doar unul aparent, întrucât, în cele din urmă, proiectele stabilite la nivel local trebuie reverificate de către AFIR. „Axa Leader a pornit de la o idee bună, dar GAL-ul a devenit mai mult un intermediar, nu are putere absolută de decizie”, explică Ionuț Tudorache, consultant în cadrul unei firme ieșene ce se ocupă de proiecte europene. Totuși, primarii din județ spun că evaluarea decurge foarte repede, iar modul de lucru este mai eficient decât la alte măsuri de finanțare ale PNDR. Singura problemă: banii sunt mai puțini în actuala programare, în condițiile în care apetitul pentru fonduri a crescut în rândul beneficiarilor.

„GAL-urile sunt mai aproape de oameni. Proiectele sunt aprobate la nivel local, iar măsurile de finanțare sunt create în funcție de necesitățile din teren. În primul rând, se fac întâlniri în fiecare localitate cu persoanele interesate și apoi se construiesc acele măsuri și le finanțăm în funcție de ce bani avem și ce cereri sunt pe piață”, arată Cătălin Lupu, primar al comunei ieșene Ciurea și reprezentant legal al GAL „Colinele Iașiului”, structură locală ce are în implementare cele mai multe proiecte din județ: 38 de inițiative, în valoare de aproape 2,1 milioane euro.

După aprobarea la nivelul fiecărui GAL, proiectele sunt verificate din punct de vedere al eligibilității de către oficiul județean al AFIR sau, după caz, la centrul regional, dacă proiectul prevede lucrări de construcții.

„Proiectele merg destul de repede în evaluare. Nu au fost probleme de respingere, ce a fost selectat la nivel local nu a fost întors de la finanțare”, arată Lupu. Primarul din Ciurea a adăugat că problema axei Leader în actuala programare constă în faptul că au fost alocări financiare mai mici. În context, el a precizat că multe structuri locale din țară așteaptă ca Ministerul Agriculturii să facă o suplimentare de fonduri, mai ales că au existat promisiuni în acest sens în special în ceea ce privește grupurile de acțiune care au performat.

Trei comune în afara GAL-urilor

„Față de programarea anterioară au fost mai puțini bani. La noi, de exemplu, au fost 2,8 milioane euro, acum sunt circa 2,3 milioane euro, în condițiile în care oamenii și-au deschis apetitul pentru fonduri, au învățat cum să le solicite și să implementeze. Solicitările au fost multe ca în precedenta programare, dar banii au fost mai puțini”, menționează primarul Cătălin Lupu.

În GAL-ul condus de primarul din Ciurea a încercat să adere, la momentul constituirii, și Primăria din Schitu Duca. Această localitate și orașele Hârlău și Podu Iloaiei sunt singurele comunități din cele aproape 100 ale județului Iași care nu sunt parte dintr-o structură locală și, astfel, nu pot beneficia de fondurile de pe axa Leader. „Am vrut să intrăm, dar nu am putut, trebuie îndeplinite niște criterii, așa cum era legislația atunci: trebuia să avem cel puțin o societate privată cu un anumit obiect de activitate, trebuia să ne învecinăm direct etc. Dar, oricum, banii erau puțini, maximum 100.000-150.000 euro pe comună. Am compensat cu alte proiecte: anul trecut au ajuns în comună peste 3 milioane euro pentru școli și asfaltări de drumuri, astfel că nu am avut nimic de pierdut. Dacă ne vom încadra în punctaj, vom adera la un GAL în programarea următoare”, spune primarul din Schitu Duca, Mihai Mihalache. În schimb, fondurile menționate de acesta nu au fost atrase de la Uniunea Europeană, ci de la Guvern, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL).

Ce tip de proiecte au beneficiat de finanțare

În județul Iași sunt constituite 12 structuri locale tip GAL, iar cinci dintre acestea cuprind comune și din alte județe (Vaslui, Neamț și Botoșani). Prin intermediul acestora, până în prezent, au fost contractate 187 de proiecte în valoare de 11,7 milioane euro, conform datelor Ministerului Agriculturii. Cei mai mulți bani au mers în localitățile de pe raza județului Iași: 96 de proiecte, în valoare de 7,6 milioane euro.

În general, fiecare proiect are o valoare de sub 100.000 euro, dar există și excepții. În comuna Tomești, limitrofă municipiului Iași, este în implementare un proiect de 200.000 euro (cel mai mare din județ) pentru realizarea unui trotuar aferent DN 28 (Iași – Albița), fiind vorba de o distanță de 2 km.

Alte 11 proiecte care depășesc 100.000 euro sunt derulate în comunele Focuri (151.606 euro – dotarea serviciului de gospodărire locală), Erbiceni (138.783 euro – modernizarea unui drum comunal), Belcești (137.808 euro – amenajare piață și spații verzi pentru organizarea unui târg săptămânal), Coarnele Caprei (137.113 euro – modernizarea sediului Primăriei), Scobinți (133.230 euro – modernizare drumuri), Cotnari (129.950 euro – modernizare drum sătesc), Holboca (127.936 euro pentru achiziționarea de utilaje și echipamente), Moțca (110.000 euro – amenajare bază sportivă), Tătăruși (110.000 euro – dotări serviciul public local de gospodărire), Miroslovești (109.739 euro – amenajare spații publice de recreere) și orașul Târgu Frumos (111.111 euro pentru modernizarea unei străzi care deservește comunitatea romă limitrofă).

În restul cazurilor, fondurile au fost utilizate de autoritățile locale în special pentru achiziționarea de utilaje (buldoexcavatoare, mașini de întreținut drumuri, vehicule pentru situații de urgență, autogrede și alte utilaje de deszăpezire, autocamionete), reabilitarea unor centre de îngrijire pentru copii, dotarea de cămine culturale, înființarea unor baze sportive, refaceri de alei pietonale și trotuare, amenajarea de parcuri, modernizare de piețe agroalimentare, crearea de locuri de joacă și diverse lucrări de infrastructură.

Câți bani a atras fiecare GAL din județ

Suma totală accesată prin structurile locale a ajuns la 11,7 milioane euro. Fiecare asociație GAL a atras bani după cum urmează:

  • „Colinele Iașului” (38 proiecte – 2,08 milioane euro, 15 unități administrativ-teritoriale);
  • GAL Iași Sud-Vest (24 proiecte – 1,7 milioane euro, 14 UAT);
  • „Rediu-Prăjeni (23 proiecte – 1,1 milioane euro, nouă UAT);
  • „Valea Prutului” (15 proiecte – 1,05 milioane euro, 11 UAT);
  • „Siret – Moldova” (19 proiecte – 1,03 milioane euro, șapte UAT);
  • „Ștefan cel Mare” (20 proiecte – un milion de euro, 14 UAT);
  • „Microregiunea Belcești – Focuri” (opt proiecte – 830.000 euro, opt UAT);
  • „Dealurile Bohotinului” (12 proiecte – 690.000 euro, cinci UAT);
  • „Stejarul” (9 proiecte – 660.000 euro, patru UAT);
  • „Stejarii Argintii” (zece proiecte – 600.000 euro, șase UAT);
  • „Codrii Pașcanilor” (șase proiecte – 535.000 euro, cinci UAT);
  • „Poiana Vlădicăi” (trei proiecte – 400.000 euro, două UAT).

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.