Ultima bornă a Via Transilvanica, un traseu tematic de aproape 1.000 de kilometri, inspirat din Camino de Santiago din Spania, a fost amplasată la Mănăstirea Putna, în județul Suceava.
Ultima bornă a traseului Via Transilvanica a fost amplasată la Mănăstirea Putna, în județul Suceava. Tronsonul din județ are o lungime de 136 de kilometri, iar reprezentanții Romsilva au transportat pe teren și au montat 136 borne.
Directorul Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, a anunțat că angajații Direcției vor îngriji toate tronsoanele din Via Transilvanica. „Acest drum pune în valoare pădurile frumoase, poienile, casele țărănești, țăranul român în simplitatea lui. Într-un cuvânt, tot ce a dat trăinicie și vesnicie României – Satul românesc!”, a declarat Gheorghe Mihăilescu, directorul general al Romsilva.
Via Transilvanica va avea 1.000 de kilometri și va străbate zece din județele României: Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud și Suceava, pornind de la Putna și oprindu-se la Drobeta Turnu Severin.
„Ne-au inspirat potecile de pelerinaj din Spania și cele de anduranță din Statele Unite sau India, am văzut că astfel de drumuri au influențat culturi, au format comunități și au contribuit la dezvoltarea zonelor pe care le străbăteau”, spun reprezentanții asociației Tăşuleasa Social, care a inițiat proiectul de amenajare a traseului.
Prima porțiune marcată din drumul care unește, #ViaTransilvanica – secțiunea Călimani
Ne bucurăm că traseul nostru a atras atenția multor călători care ajung la Tasuleasa Social. Alex Atanasiu / Evergreen Man a trecut pe la noi, străbătând #ViaTransilvanica și ne-a întrebat ce poate să facă pentru acest traseu. Răspunsul nostru a fost: "Spune și la alții!" Iată că a reușit. Mulțumim frumos.
Publicată de Via Transilvanica pe Joi, 14 martie 2019
Potrivit acestora, traseul are 950 de kilometri, iar pe parcursul acestuia pelerinii vor avea acces la apă potabilă, cazare și masă, dar și la informații istorice și culturale ale diferitelor zone geografice.
Inițiatorii proiectului estimează că, după ce va fi finalizat, de traseu se vor bucura anual 200.000 de persoane, dar că printre beneficiarii indirecți ai acestuia se vor număra peste două milioane de persoane, locuitori de pe parcusrul drumului, care se pot implica prin oferirea de servicii de cazare, masă sau informații pentru turișt.
Temerarul Marian Apostol, un temerar al traseelor Camino, atât spaniol cât și francez, s-a alăturat și el celor din Tășuleasa Social și spune că va încerca cu ardoare Via Transilvanica. Marian Apostol povestește și începutul aventurii sale pe Camino într-o carte: ”Pelerinaj către sufletul meu”.
Ce putem citi în carte?
”În primul rând, construcția cărții e cam în felul următor: eu am încercat cumva înainte de a merge pe Camino francez, să mă pun în temă. Am citit foarte multe cărți legate de acest pelerinaj, iar când am plecat acolo mi-am dat seama că nu știam multe lucruri și îmi lipseau foarte multe răspunsuri. Când am ajuns acasă am zis că o să scriu o carte care să răspundă așteptărilor pe care le aveam eu atunci” postește Marian Apostol.
”Am vorbit despre locuri, despre istoria lor, legende, oameni, povești de viață, propriile mele trăiri, modul în care m-am raportat la anumite situații, fără să înfrumusețez nimic. E o carte sinceră,o carte care nu mă pune foarte des într-o situație de mare sportiv sau într-o situație foarte favorabilă pentru că spun acolo toate lucrurile care mi-au trecut prin minte, toate situații dificile pe care le-am avut. Aș zice că acum după ce am primit numeroase feedbackuri de la oameni care au citit-o, aș spune că principala calitate a cărții este sinceritatea. O carte în care mă prezint exact cum am fost eu,dar e vorba despre mine într-o măsură relativ mică. Este vorba despre alte povești de viață ale altor oameni cu experiențele lor poate mult mai puternice și mai dramatice decât ce trăiam eu. Eu nici măcar nu am știut pentru ce am mers acolo,mi-am dat seama ulterior. Foarte important este să înțelegem că acesta este un traseu pe care de 1000 de ani merg oameni ce își asumă acest drum pe jos.
Toate aceste speranțe ce s-au acumulat timp de 1000 de ani au încărcat acest spațiu cu o energie pozitivă pe care o simți la fiecare pas pe care îl faci. La fiecare pas simți energia care te împinge și te ajută să continui. Parcă km sunt mai scurți, bucuriile mult mai intense iar tristețiile sunt mai ușor de doborât. Vin și momente cu ploi cumplite ce te prind în mijlocul drumului și apărea inevitabil întrebarea „Cine m-a pus pe mine să merg pe drum ăsta?” și după aceea trebuia să cauți o soluție , încercai să te bucuri și să te gândești la lucrurile ce ți-au produce o anumită plăcere, la un om drag, la orice altceva. După totul parcă trece, apare cerul senin, iarba pe care parcă o vezi cum crește, apare acea energie de care ai nevoie. Sunt momente ca și în viață în care simți că e un capăt de lume și că nimic nu mai rămâne de făcut fără să îți dai seama că de fapt acele momente aparțin momentului.
În economia unei vieți de 70 de ani, acea situație poate să nu însemne nimic. Important e ca în fiecare moment dificil din viața noastră să credem că prin ceea ce facem noi putem schimba lucrurile, viața, chiar și destinul și dacă avem răbdare o să ne dăm seama că nu eram nici pe departe la capătul puterilor ci că de fapt viața e frumoasă și trebuie să fie trăită. Nu trebuie să mergem prim viața privind doar drept înainte pentru că dacă mergem orbește pe un anumit traseu, nu ne alegem cu nimic. Drumul este important deoarece așa te descoperi pe tine și pe Dumnezeu. Dacă reușești să îți deschizi ochii bine și să vezi toate lucrurile din jurul tău, fapte, situații, oameni, păsări, animale, copaci, fiecare îți vorbesc și îți spun câte o poveste. Dacă ai reușit să faci toate aceste lucruri atunci poți spune că ai ajuns la capăt schimbat” mai spune Marian Apostol despre lucrarea sa.
