Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale va organiza o nouă selecţie publică de proiecte pentru finanţarea cu peste 99 de milioane de lei a unor servicii sociale destinate persoanelor vârstnice aflate în dificultate. Ministrul Simona Bucura-Oprescu a explicat cine poate cere o parte din acest buget și ce tipuri de servicii vor fi acoperite din acești bani.
Potrivit ministrului Muncii, este vorba despre patru tipuri de servicii sociale. Trei dintre acestea sunt: îngrijire la domiciliu pentru vârstnicii dependenţi care nu se pot deplasa şi au nevoie de sprijin zilnic pentru activităţi de bază, cantine sociale care asigură masa zilnică pentru seniorii fără sprijin familial sau cu venituri reduse, servicii de tip „masă pe roţi”, care presupun ducerea hranei direct la domiciliul beneficiarilor.
Lista continuă cu centre de zi de asistenţă şi recuperare, unde persoanele vârstnice pot beneficia de activităţi de recuperare, consiliere și socializare, astfel încât să fie cât mai bine integraţi în comunitate.
Cine poate cere finanțare pentru servicii sociale destinate vârstnicilor
Ministrul Muncii a mai spus că pot depune proiecte primăriile din comune şi oraşele sub 20.000 de locuitori, dar şi furnizorii privaţi, adică asociaţii, fundaţii şi culte religioase. Termenul-limită pentru depunerea proiectelor este 5 mai 2025.
„Cei interesaţi trebuie să ştie că programul se derulează pe o perioadă de doi ani, că data limită până la care se pot depune proiectele, repet, este 5 mai 2025, că pot adresa întrebări sau clarificări referitoare la implementarea programelor de interes naţional pe adresa de mail servicii [email protected] şi că data limită până la care pot solicita clarificările este 29 aprilie 2025.
Îmi doresc din tot sufletul ca, cât mai mulţi dintre beneficiarii publici şi privaţi interesaţi să obţină aceste finanţări, fiindcă este important ca serviciile de asistenţă socială să se dezvolte cât mai bine.
Din păcate, multe dintre persoanele vârstnice din România se confruntă cu singurătate, izolare socială, venituri insuficiente, probleme de sănătate şi toţi aceşti factori le creează o stare emoţională sau, şi mai grav, imposibilitatea de a avea un trai independent.
În fiecare comunitate, este important să venim cu programe care să răspundă nevoilor reale şi stringente, asistenţă socială adaptată fiecărei persoane, chiar şi acolo unde persoana locuieşte singură”, a mai spus Simona Bucura-Oprescu, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.
„Trebuie ca diagnoza de asistenţă socială să fie făcută corect”
De asemenea, ministrul Muncii a spus că trebuie să fie făcută corect diagnoza de asistență socială, în baza anchetei sociale, cu specialişti bine pregătiţi, empatici şi atenţi faţă de nevoile fiecărui român.
„Apoi, este foarte important ca noi, ministerul de linie, care elaborăm aceste politici, să lucrăm foarte strâns cu reprezentanţii administraţiei publice locale şi cu reprezentanţii societăţii civile, astfel încât să reuşim să mobilizăm ce avem mai bun în fiecare comunitate, astfel încât îngrijirea să fie personalizată astfel încât să ţină cont atât de condiţiile de viaţă, de trai ale fiecărei persoane, dar şi de starea sa emoţională.
De altfel, noi, Ministerul Muncii, anul acesta implementăm, în calitate de lider de proiect, cel mai mare proiect din asistenţa socială din România după 1990, un proiect care vine cu o finanţare de peste 815 milioane de euro pentru 2.000 de localităţi din România, care să asigure finanţarea echipelor comunitare integrate,
astfel încât în fiecare localitate, prin colaborarea dintre asistentul social, asistentul medical comunitar şi consilierul şcolar, să cunoaştem şi să venim în sprijinul nevoilor reale de servicii sociale din fiecare localitate şi, de fiecare dată, cel mai important este să evaluăm şi evoluţia pe care persoana care are nevoie de asistenţă socială o are şi să încercăm de fiecare dată să adaptăm ceea ce oferim la nevoile acesteia”, a spus ministrul Muncii.
„În ceea ce priveşte serviciile comunitare integrate, este suficient ca, din cele două 2.862 de UAT-uri pe care România le are, aceştia să-şi exprime voinţa administrativă prin înaintarea unei scrisori de intenţie şi a unei hotărâri de Consiliu Local colegilor noştri din unităţile judeţene de supraveghere şi supervizare de la nivel judeţean, constituite din reprezentanţii AJPIS, CJRAE şi ai Direcţiilor de Sănătate Publică. Iar pe principiul primul venit, primul servit, localităţile rurale pot beneficia de finanţarea acestor servicii comunitare integrate.
Echipele comunitare integrate sunt echipe finanţate din programul Incluziune şi demnitate socială. Aici discutăm despre finanţarea serviciilor pentru îngrijirea persoanelor vârstnice şi, repet, finanţăm îngrijirea la domiciliu pentru vârstnici, acordarea hranei prin cantine, masă pe roţi, centre de zi pentru asistenţă şi recuperare”, a adăugat Simona Bucura-Oprescu.
